altairicar

Just another WordPress.com site

Rezultatele concursului ABC, lotul Nicolae Lachi

                                                                                07.07 – 17.07.2012

Nr. Numele,   prenumele elevului Clasa           Liceul Performanţa   obţinută
 1. Iliuha    Nicoleta  XI LT „M. Eliade” Diplomă   de gradul I
 2. Melenciuc   Ana  XI LT „M. Eliade” Diplomă   de gradul II
 3. Duca   Irina  XI LT „M. Eliade” Diplomă   de gradul III
 4. Conovali   Alexandru  XI LT „M.   Eliade” Menţiune
 5. Guţu   Lidia  IX LT „M. Eliade” Diplomă   de gradul I
6. Coşeru   Sergiu  IX LT „M. Eliade” Diplomă   de gradul II
7. Stamatin   Alexandru  IX LT „M. Eliade” Diplomă   de gradul II
8. Bricicaru   Cristian VII LT „M. Eliade” Diplomă   de gradul II
9. Slivca   Cristian VII LT „M. Eliade” Menţiune
10. Beşliu   Cătălina  VI LT „M. Eliade” Diplomă   de gradul I
11. Magdâl   Damian  VI LT „M. Eliade” Diplomă   de gradul II
12. Cojocaru   Cezar  VI LT „M. Eliade” Diplomă   de gradul III
Anunțuri
Lasă un comentariu »

Nota Bene! cu Lucia Argint (cunoaste-ti obirsiile…)

      16 august 2012 – 130 de ani împlinește clădirea Liceului  nr.1 de fete a Zemstvei din Basarabia (Blocul vechi al Liceului Gh. Asachi din Chișinău)    În toiul verii, Chișinăul este vizitat de numeroși turiști străni, mulți dintre care sunt curioși a descoperi specificul culturii autohtone.   De cele mai dese ori curiozitatea oaspetelui străin este satisfăcută doar cu vizitar…ea  orașului Cricova, a cetății Soroca sau în cel mai bun caz  a complexului istoric Butuceni din Orheiul Vechi…. Puțini cunosc însă, că o promenadă de seară prin centrul capitalei noastre, poate oferi informații mult mai curioase și interesante pasionaților de istorie locală. Evident, orașul Chișinău, din punct de vedere istoric sau arhitectural nu se poate compara cu Odesa, Iași sau Kiev, dar.., în cazul cînd scoți din anonimat mici frînturi din trecutul unor case de pe straduțele vechi ale Chișinăului, imaginația despre trecutul orașului  începe să joace, iar orașul prinde  noi culori obținînd șarmul său irepetabil.   Cîte evenimente istorice legate de edificiile istorice ale localităților basarabene rămîn anual  trecute cu vederea, doar din considerentul că prea puțin se cunoaște, puțin se publică, puțin se interesează și se promovează…. La mijlocul lui august 2012, una dintre clădirile istorice ale orașului Chișinău, împlinește 130 de ani de la darea sa în exploatare. Este vorba de vechea clădire a fostului Liceu  nr.1 de fete a Zemstvei din Basarabia (actualmente blocul școlii primare a Liceului Teoretic ”Gh. Asachi”) de pe strada Pușkin, colț cu strada București  oferită pentru utilizare la 16 august 1882. Este o clădire care a supraviețuit multor epoci istorice regimuri politice și schimbări sociale din Basarabia. Este clădirea care modest ascunde faptul că  în trecut a fost vizitată de fețe monarhice, de cunoscute personalități ale timpului și numeroase delegații străine de pe toate continentele, Modestă, păstrează amintirea celora pe care i-a petrecut  în viața matură  și care au deveniț peste ani nume notorii în diverse domenii atît la nivel local cît și regional și internațional. A venit timpul să acordăm atenție nu doar celor care au fost produsul unei astfel de școli de prestigiu, ci clădirii care a găzduit și mai găzduiește instituția cu cele mai vechi tradiții din Basarabia. Datele istorice susțin că clădirea Liceului nr.1 de fete a Zemstvei din Basarabia fost construită pe o parte a satului Hrușca, unul din cele șase sate pe moșiile cărora a fost întemeiat Chișinăul modern. Ideea construcției unei clădiri speciale pentru necesitățile Liceului nr.1 de fete din Chișinău a aparținut reprezentanților nobilimii din Basarabia, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Pînă în anul 1882, liceul de fete fondat încă la 8 martie 1864, era nevoit să arendeze spații  în casele din centrul  orașului, care de cele mai multe ori nu satisfăceau numărului de eleve dar în primul rînd necesităților unei instituții de învățămînt.   Implicați în proiectul construcției acestei clădiri au fost  figuri de seamă ale vieții publice locale, oameni cu greutate în Basarabia  la sfîrșitul secolului al XIX-lea Or, în martie 1880, Uprava Gubernială a Zemstvei din Basarabia în urma unei decizii comune  îi acordă reprezentantului Consiliului Epitropal al Liceului nr.1 de fete a Zemstvei  din Basarabia,  N.I. Semigradov 5000 de ruble, pentru a procura teren de pămînt pentru construcția unei clădiri special pentru liceul de fete din or. Chișinău. Iar la 2 mai 1880, președintele Consililui Epitropal al Liceului nr.1 de fete a Zemstvei din Basarabia Alexandru M. Kotruța a încheiat  un contract  cu nogustorul din Orhei Haim-Maroco Fihman, pentru procurarea unei cantități mare de var nestins, pentru lucrările de construcție a liceului de fete.. Adesea se produce o eroare, afirmându-se că autorul proiectului pentru acest liceu a fost arhitectorul A. Bernardazzi. Cu toate acestea, maestrul a contribuit doar la capela liceului de fete unită la clădirea liceului – actualmente Biserica Sfânta Teodora de la Sihla, iar autorul real al proiectului clădirii şi al devizului a fost arhitectul rus G. F. Lonsky, originar din Odesa, ca a fost special invitat cu această ocazie și salarizat cu 800 ruble pentru proiectul arhitectural prezentat. Uprava Zemstvei Guberniale din Basarabia, a semnat un contract și cu inginerul – constructor Nicolai Konstantinovici Apostolopulo (moșier din Saharna, cunoscut filantop basarabean) care a fost angajat ca responsabil pentru lucrările de construcție a clădirii.  În ajutor nobilului Apostolopulo, a fost delegat arhitectorul Zemstvei Guberniale – Kurkovsky, care avea drept sarcină să asiste toate etapele construcției.    De asemenea Uprava Zemstvei Gubeniale a organizat o comisie  specială pentru construcția Liceului nr.1 de fete a Zemstvei din Basarabia. Unul dintre cei mai activi membri ai acestei comisii s-a doovedit a fi nobilul basarabean Mitrofan Vasilievici Purișchevici , care  semna contracte necesare și ducea evidența cheltuielilor necesare construcției edificiului. Pe parcurs, în  proceul construcției, în calitate de consultanți au fost invitați și arhitectorii Kramarenco și Șeidivandt. Construcția clădirii a fost realizată în timp record – la 24 mai 1881, a fost pusă piatra de temelie a clădirii liceului pentru fete al zemstvei, iar la 1 iulie  1882 – construcţia clădirii a fost încheiată. Odată cu începutul costrucției, dar și pe parcurs clădirea a fost asigurată  (în caz de incendiu) de către Tovărășia de asigurări ”Salamandra”, destul de populară la acel timp în or. Chișinău. Spre exemplu către finisarea lucrărilor la 3 august 1882, Salamandra a sigurat clădirea liceului cu 30452 ruble (în argint). Cheltuelile legate de construcția acestei clădiri au constituit  12338813 ruble, (130.000 ruble oferite de Uprava Zemstvei din Basarabia). Construcţia acestui locaş pentru necesităţile instituţiei (fondate în 1864 de L. Beliugova) în oraşul Chişinău a devenit unul dintre cele mai importante evenimente ale Chișinăului sf. sec. al XIX-lea.  Clădirea se deosebea de restul clădirilor din Chișinău din acea perioadă. Clădirea liceului reprezenta una dintre cele mai moderne şi originale construcţii destinate unei instituţii de învăţământ mediu. Edificiul a fost construit în două etaje, amplasat la colţul cartierului, ridicat pe un plan unghiular, cu faţadele aliniate la liniile roşii. Prin colţul teşit, orientat spre intersecţia străzilor, se afla intrarea oficială în clădire, sub forma unui portic din două coloane ale ordinului doric, pe care se sprijină balconul etajului. Atrăgea atenție scările monumentale de marmură albă, încălzirea centrală realizată de caloriferele metalice a firmei franceze Gaillard Haillot din Paris. Arhitectura clădirii, organizarea interioară, sălile de studii (40 de săli), luminoase şi spaţioase, bine aerisite, satisfăceau întru totul necesităţile unei instituţii de învăţământ, care, în scurt timp, şi-a obţinut denumirea de Liceul nobilimii.   La 3 august 1882, pentru Sfințirea și deschiderea oficială a locașului, Comisia responsabilă de construcția clădirii a acordat 800 ruble de argint. De asemena s-a plătit 100 ruble pentru instalarea blazonului și a frontispiciului, s-au procurat 4 clopoței etc.   Darea în exploatare a clădirii liceului a fost susţinută de slujbele şi liturghia citită în toate bisericile oraşului. De rând cu acestea, în cinstea evenimentului, oficialităţile locale, reprezentanţii Zemstvei, nobili din Basarabia au organizat din banii lor un fourshete pompos.   La deschiderea clădirii, la 16 august 1882, prezenți au fost majoritatea nobililor Basarabiei, reprezentanți ai Zemstvei guberniale din Basarabia, numeroși invitați și oaspeți oficiali. În discursul ținut în această zi, președintele Upravei Zemstvei Guberniale – A.M. Kotruță,, a propus  ca deviza ce ar putea înfrumuseța fațada clădiri să fie ”Spei suae patria dedit ” (Dăruie Patriei – a tale speranțe). Au mai luat cuvînt profesorul de religie a instituției A.M. Parhomovici  și  Arhiepiscopul Pavel, care a indicat că după ceremonia de sfințire a acestei cădiri,  ea va deveni la sigur simbolic un locaș al Domnului. La Sfințirea clădiriii ce s-a început la la orele 11 dimineața, au asistat gubernatorul Basarabiei  M. M. Koniar, președintele  Nobilimii Basarabene –  I.E.Katargi, vice-gubernatorul S.F. Tanscago, președintele Upravei Zemstvei Guberniale – A.M. Kotruță, reprezentanți  a  Consiliului  de învățămînt mediu din Basarabia, membrii Consiliului de Epitropi a Liceului nr.1 de fete a Zemstvei din Basarabia, profesori etc. Slujba de sfințire a clădire a fost realizată de Arhiepiscopul Pavel (Pavel Lebedev), pentru care această slujbă – a reprezentat ultima slujbă oficială pe teritoriul Basarabiei. Slujba era susținută de corul de elev a instituției.   Festivitățile au continuat în sala de festivități a liceului la început  au premiate cele mai merituoase eleve ale  liceului care s-au evidențiat în anul de învățămînt 1881-1882 de către  profesorii liceului  I. Karaman și  I. Klosovschii, după care a urmat  o masă  festivă. Cu toate acestea lucrările asupra finisărilor licrărilor de construcție și amenajare au continuat încă cîteva luni, după deschiderea oficială. Arhitectorul-inginer N. C. Apostolopulo fiind responsabil pentru finisarea lucrărilor asupra acoperișului, decorarea pereților  exterior din partea  curții lui Kucicov, canalizarea, sala de gimnastică, finisarea apartamentului pentru directoarea liceului, dar ș sădirea unui număr de copaci de calitate bună în zona trotuarului ce ocupa suprafața clădirii liceului etc.    Pe parcurs, clădirea Liceului nr.1 de fete a Zemsvei din Basarabia a devenit o carte de vizită a Chișinăului  atît în perioada La Belle Époque cît și în primele decenii a sec. al XX-lea, imaginea ei fiid imortalizată în diverse cărți poștale illustrate și calendare. La începutul secolului al XX-lea, din partea curţii a fost alipită Capela „Sf. Nicolae”, autorul căreia, se presupune, este M. Seroţinski. Accesul are loc de pe palierul scării de la etaj, sub capelă fiind un spaţiu folosit în calitate de sală sportivă de iarnă. Interioarele erau luminate prin ferestre mari înalte, pereţii fiind decorați cu chipuri de îngeri pe la colţuri. Actualmente, Capela „Sf. Nicolae” serveşte în calitate de sală mică de festivităţi, a cărei păreți exterior este într-o stare gravă decât cea a clădirii bătrânului liceu.   Pe parcursul istoriei sale, clădirea liceului a suportat diverse situaţii dificile şi periculoase pentru existenţa sa. Liceul nr.1 de fete din Chișinău, de mai multe ori, putea fi închis din cauza deficitului de bani sau a circumstanţelor politice și istorice din Basarabia, iar clădirea dată în gestionarea altor instituţii de stat a suportat reorganizări atunci când se schimbau regimurile politice. A servit drept lazaret pentru soldaţii răniţi în Primul Război Mondial, a fost ocupată temporar de trupele albgardiste în 1918, iar în timpul Războiului al Doilea Mondial a suportat atât cutremurul de pământ din 1941, cât si transformarea parţială a primului nivel în grajd pentru caii armatei germane în retragere. În perioada sovietică, în primii ani după război a servit drept sediu vremelnic, atît pentru scoala de fete cît și pentru scoala nr.4 de băeți, pentru  internat și orfelinatul de copii, iar la sfîrșitul anilor 70, pentru această clădire s-au dat lupte birocratice, cu scopul de a obţine localul pentru Sovietul municipal sau Palatul pionierilor etc.   Pe parcursul timpului a purtat diverse frontispicii: Liceul nr.1 de fete a Zemstvei din Basarabia, Liceul comercial de fete ”Regina Maria” din Chișinău, Școala Medie Moldovenească nr.1 ”Gr. I. Kotovski” etc., dar ca și în trecut clădirea veche a Liceului nr.1 de fete a Zemstvei din Basarabia (actualmente clădirea școlii primare a Liceului Teoretic româno-francez ”Gh. Asachi”), așteaptă modest la intersecția a două stăzi din centrul capitalei să i se descopere istoria originală pentru ai aprecia obiectiv valoarea.

Lasă un comentariu »

Micul vînator (o poezie pe zi, Elena Farago)

Spunea Mihnea catre caine: – “Tare sint voios, mai Pik! Uite-ti dau un os si piine, C-am sa merg cu tata miine Si cu tine merg, mai Pik, Nu-mi mai trebuie nimic;

Am o pusca-adevarata, Am si sac de vinator, De s-ar face “miini” odata Sa-mi vad pusca incarcata Si sa vad si eu cum mor Pasarelele din zbor…

Va muri vreuna oare Cand oi da cu pusca? – Dar Am sa stau sa vad cum moare?… Ca eu plang, mai Pik, si-mi pare C-am sa plang si-acuma chiar.

Plang, dar mama-i vinovata Ca tot spune ca-i pacat, Ce, nu stii? a plans odata Pentru-o pasare-mpuscata Si pe tata l-a certat Ca spunea ca nu-i pacat… Daca spune tata, poate Ca-i asa cum spune, dar Bine-ar fi, mai Pik, de toate Pasarelele-mpuscate Ar putea sa-nvie iar…

Dar atunci la ce-ar fi bune Gloante si alici si pusti Daca-n sac nu ai ce pune Cand te-ntorci – ? atuncea, spune, Pentru ce sa mai impusti?

Si cum mergi cu sacu-n spate De n-ai gand sa-mpusti nimic, Si ce sac mai am eu, frate, Si ce haine incheiate Cu butoni ce nu se stric’ Ca-s de corn de cerb, mai Pik.

Ai sa vezi tu mini ce bine Imi sta mie vinator, Merg cu tata si cu tine Si-au sa spuie toti de mine: – “Ce mai pui de vinator!”…

Pui de vinator, vezi bine, Dar cu mila ce ma fac? Cand mi-o spune tata – “Tine Pusca drept, si trage bine!” Ce ma fac, mai Pik, ce fac Cand va face pusca PAC,

Si-oi vedea eu pasarele Moarte din pricina mea?… Am sa plang mai rau ca ele… Doamne, zau, ce de belele, Vai de bucuria mea!…

Dar de-as spune tatei oare Ca pin’ma deprind, as vrea Sa merg doar la vinatoare Si sa-mi fac o tinta mare Colo-n cimp sa trag in ea? Ce crezi tu, ma Pik, ar vrea?

Si sa-l rog sa-mi dea si mie Sa aduc ceva vinat?… Uite-asa, halal sa-mi fie! Cine ar putea sa stie Ca nu eu l-am impuscat?

Dar de cineva ma-ntreaba Ce aduc in sac, pot eu Sa mai fiu copil de treaba De-oi minti spunind in graba Ca aduc vinatul meu?

Nu, mai Pik, intotdeauna Le-am spus toate drept si-acum Sa trintesc gogea minciuna Pentr-un “bravo” luat in drum Pe nedrept?…  Ba nicidecum,

Eu raspund vorba curata Cum e drept, si alt nimic; – Ca pe cei ce mint o data Nu-i mai crede nimeni, Pik. Si ramin pe viata toata Niste oameni de nimic”.

Lasă un comentariu »

Impresii ale copiilor despre Proiectul O vacanta in siguranta, Constantin si Elerna 2012…


Curs estival de securitate electrică şi eficienţă energetică

Opinia mea despre acest curs este că ar trebui să avem mai multe ore de securtate electrică, despre cum să ne protejăm şi să-i putem ajuta pe alţii în cazuri în care avem de-a face cu electricitatea.
Alina Herţa

Energia electrică este prezentă pretutindeni în viaţa cotidiană, de aceea, trebuie să fim precauţi.
Danu Banu

După părerea mea, acest curs este foarte eficient deoarece ne putem informa în legătură cu toate pericolele legate de energia electrică.
Nicolae Loghin

Sunt informaţii utile, care îmi vor prinde bine în viitor.
Gheorghe Vilur

Eu aş spune că orele de securitate electrică sunt folositoare fiindcă de multe ori nimerim în situaţii de acest fel. Merită să ştii ce să faci.
G.Cojocari

Am aflat multe lucruri noi despre securitate electrică şi cred că aceste cunoştinţe imi vor fi de folos pentru siguranţa personală.
Iuliana Liubomeiscaia

Acum ştiu mai bine ce să fac atunci când nimeresc în situaţii de pericol electric.
Iulian Solonari

Consider că este nevoie ca populaţia să fie informată despre aceste cazuri de electrocutare, deoarece zilnic se sting vieţi din cauza necunoaşterii.
Fulga Halic

Trebuie să respectăm regulile de securitate la folosirea energiei electrice.
Nicoleta Petica

După părerea mea asemenea cursuri sunt destul de eficiente şi binevenite, deoarece fiecare dintre noi trebuie să fie informat despre pericolele electrice. Eficienţa energetică este un lucru important, căci înseamnă economisire, ceea ce acum este foarte actual, ca şi ocrotirea naturii.
Ioan Victoria Buju

Este bine să cunoşti aceste reguli deoarece în viaţa de zi cu zi ne folosim de energie electrică.
Vasile Panaghiu

Consider că acest curs a avut un rol educativ întrucît ni s-a vorbit despre pericolele energiei electrice şi evitarea lor.
Dan Tomoioagă

Cursul de securitate electrică a fost foarte interesant şi ne-a ajutat să ne protejăm viaţa de pericolul electrocutării.
Ana Stoica

Trebuie să fim atenţi să nu provocăm un incendiu. Electricitatea este periculoasă, dar şi folositoare în viaţa cotidiană.
Evelina Oleinic

Opinia mea este că electricitatea ne ajută în viaţa, dar poate cauza multe probleme.
A.Crutogolov

Pentru a nu pune viaţa în pericol trebuie să fim atenţi la ceea ce atingem. Dacă vedem ceva ce nu e în regulă, să chemăm un adult.
Mihaela Marinescu

Securitatea electrică ne ajută să ne protejăm ca să rămânem în viaţă.
Mariana Herţa

Mi-a plăcut (cursul) pentru că am aflat multe lucruri noi, care îmi vor fi de folos în viaţă.
Cristina Cănănău

Am învăţat cum trebuie să ne comportăm cu electricitatea pentru a nu ne afla în pericol.
Cătălina Dascaliuc

Opinia mea despre această lecţie este că am invăţat multe lucruri noi şi că trebuie mai des petrecute aceste lecţii deoarece ajută mult.
Laura Bediuc

Pentru a-ţi proteja sănătatea şi viaţa proprie e necesar să cunoşti regulile de securitate.
Veronica Buzovoi

Cursul de securitate electrică ajută să ne protejăm. De aceea noi trebuie să cunoaştem regulile de securitate electrică.
Elena Gheorghiu

Părerea mea este că securitatea electrică e un lucru important de reţinut pentru a ne proteja. Regulile pot fi reţinute astfel încât nimeni să nu fie electrutat sau supus riscului.
Laura Stambul

Opinia mea este că toţi trebuie să fim cât mai precauţi în aceste cazuri.
Natalia Posteuca

Este un curs interesant din care am învăţat lucruri noi despre electricitate
Maria Nestor

Opinia mea despre cursul de securitate electrică şi eficienţă energetică este una bună, deoarece am învăţat încă nişte lucruri pe care nu le ştiam, am învăţat să mă  protejez.
Cristi Golovatenco

Cred că  fost o lecţie utilă, la care am aflat multe lucruri noi şi importante.
Felicia Zlati

… un curs ce ar asigura securitatea copiilor mici şi părinţii ar fi mai siguri de copiii lor. Consider că acest curs este important…
Vlad Caluş

Este foarte bine că tabăra ALTAIR ne aduce la cunoştinţă regulile de securitate. Vă mulţumim!
Ruxanda Petco

Desigur că un astfel de curs este foarte bun pentru adolescenţii din ziua de azi, cărora li se pare totul o glumă sau un joc.
Onorina Plujanschi

Mie mi-a părut foarte interesantă această lecţie deoarece cu ajutorul ei am aflat multe despre electricitate.
Timur Loghin

Lecţia despre securitatea electrică a fost interesantă. Am învăţat lucruri noi şi sper că voi respecta regulie de securitate electrică pentru a evita problemele.
Constanţa Dascaliuc

Informativ, lucruri ce chiar un matur nu le poate şti.
Vlad Bulgara

Lucruri elementare, necesare, pe care trebuie să le cunoască fiecare.
Ghenadie Ghidiu

Cursul de securitate electrică şi eficienţă energetică este interesant şi important, asa că “Bravo!” pentru Gas Natural Fenosa.
Elena Crudu

Nu am aflat nimic nou.
Gavriliţa Taisia

Cursul de securitate electră este foarte folositor în general pentru adolescenţii care nu sunt la curent cu regulile de securitate sau cu măsurile de salvare corectă a electrocutaţilor.
Greta Jecicov

Am aflat lucruri utile pe care le voi utiliza în viitor.
Livia Regeş

Să fim atenţi când mergem pe drum şi, dacă se întâmplă ceva, chemăm pompierii şi să fim atenţi.
Daniela Cazacenco

Este utilă şi binevenită pentru fiecare persoană. Mulţumim mult! Vă invităm în instituţiile preşcolare şi preunivesitare de învăţământ.
Sacara

Este bine să ştim regulile de securitate în raport cu instalaţiile electrice.
Constanţa Ojog

Eu cred că acest curs de securitate electrică îmi va folosi pentru un comportament adecvat faţă de energia electrică şi de corpurile de alimentare cu energie electică.
Dumitri Ili

Eu o să fiu mai atent cu aparatele care au legătură cu electricitatea.
Iovu

Daţi şi mai multe filmuleţe cu tematica vizată.
Vladimir R.

Trebuie să fim cât mai precauţi cu electricitatea.
Iustina Cristal

Chiar dacă majoritatea regulilor de securitate deja le cunosc, nu-i niciodată interzis să le repet.
Anonim

Cursul de securitate electrică şi eficienţă energetică ar trebui susţinut mai des în şcolile din toată ţara.
Tatiana Budu

Când voi nimeri în asemenea situaţii, voi fi atent la toate firele electrice.
V.Evstratii

Opini mea despre cursul de securitate electrică şi eficienţă energetică este că ajută copii şi maturii să se informeze despe electricitate şi securitatea electrică, astfel aflând cum să ne protejăm.
Nicoleta Popa
LT “Miguel de Cervantes”

Cred că electricitatea aduce mult folos, dar dacă nu ştii să o foloseşti, ea poate aduce multe daune.
Cristofor Feştiuc

Mie îmi plac aceste cursuri. Sunt binevenite pentru toţi. Învăţăm despe securtiatea electrică şi ne ajută să ne protejăm viaţa.
Nicolae Solonari

Informaţi folositoare, care trebuiesc ştiute.
Victor

Regulile de securitate trebuie respectate de fiecare persoană pentru a ne proteja viaţa.
Tatiana Madan

A cunoaşte regulile de securitate electrică este foarte important, deoarece îţi poate salva viaţa în momentul când există un pericol.
M.Iliuhin

Un curs eficient, mulţumită căruia am aflat lucruri noi şi utile privind securitatea electrică.
Doina Sîrbu

A fost expusă informaţie interesantă, care, cu siguranţă, va fi necesară.
Irina Goloviţki

Majoritatea informaţiilor primite îmi era deja cunoscută.
Victor Olteanu

Trebuie să ascultăm de semnele de electricitate.
Ana Butescu

A fost eficient, am aflat multe lucruri noi pe care nu le ştiam până acum.
Sergiu Vasiliev

Consider că, cursul de securitate electrică şi eficienţă energetică este unul util, deoarece oferă informaţii cu privire la folosirea corectă şi sigură a energiei electrice.
Cristina Scutelnic

Opinia mea este că, cursul de securitate electrică şi eficienţă energetică este foarte eficient şi învăţăm lcururi foarte importante în ce priveşte folosirea energiei electrice.
Ion Parfenii

Mie mi-a plăcut că ora de securitate electrică a fost foarte interesantă.
Grigore Rusu

Consider că, cursul de securitate electrică şi eficienţă energetică este unul favorabil pentru a cunoaşte cum poate fi economisită energia electrică şi să aducem un beneficiu Pământului.
Anastasia Dumbaravă

Lasă un comentariu »

Imagini din ALTAIR 2012, lotul Magdalenei Marandiuc

Lasă un comentariu »

File alese din jurnalul de călătorie a tinerilor cercetători ai Scolii de Vară Altair – 2012, Virginia Vangheli, Angela Rusu

Pe la mijlocul lunii lui cuptor delegaţii şcolii de vară Altair am pornit la drum spre noi descoperiri într-o lume a cunoaşterii. Drept bilet de călătorie a fost crearea şi dezvoltarea unor relaţii de parteneriat; coordonare şi cunoaştere a elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice, în asigurarea oportunităţilor şi dezvoltarea competenţelor matematice, de comunicare şi iniţiativă, interpersonale, civice şi morale, sensibilizare şi exprimare culturală.

Deja trei veri la rînd elevii noştri trăiesc frumoasa experienţă de a se odihni în tabăra internaţională Brigantina, Albena din Bulgaria alături de alţi  copii din Rusia, Ucraina, Bulgaria.

În tabără elevii au posibilitatea să îmbine utilul cu plăcutul. În afara orelor de matematică, fizică şi limbă română, copii sunt implicaţi  şi în diverse activităţi de agrement: concerte, concursuri (body art, starturi vesele, castele pe nisip), ateliere de creaţie, ore de lectură, joc de dame, şah, competiţii sportive. Aici copiilor li se deschid noi orizonturi de cunoaştere: de a comunica în limbi străine, de a cunoaşte tradiţii şi obiceiuri ale altor popoare, de a studia istoria şi patrimoniul  ţării gazdă, de a  leaga noi prietenii cu copii ale altor ţări.

Pe lîngă agenda noastră încărcată, am îmbinat activităţile noastre cu cele oferite de gazde. Chiar din a doua zi sa desfăşurat concursul Mинутa Славы, unde elevele Daguţa Victoria, Daguţa Daniela, Guţu Anastasia (Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare”, mun. Chişinău) au evoluat cu succes şi au fost menţionate de juriu cu diplomă şi medalii. În următoarea zi, administraţia taberei a anunţat concursul turistic „Путешешестнтки Aлбены”, motivînd copii de a descoperi cele mai frumoase locuri din Albena.   Grupul nostru a demonstrat agerime, ingeniozitate şi spirit de observaţie, graţie faptului pentru care au fost menţionaţi cu diplomă şi calificativul Самыеактивныеитворческие.

Cartea noastră de vizită a fost numărul artistic de balet al Antoninei Alexeeva. Tînăra balerină a participat la Festivalul Internaţional Zalatoi Cliuci Albenî, învrednicindu-se de locul I.

În cadrul săptămînii sportive am concurat cu alte echipe la probele: bodybuilding, fotbal,  pionerball, sumo, waterpolo. La activitatea de totalizare am fost nominalizaţi cu titlul Geroi nedeli.

Ţinînd cont de drepturile copilului cadrele didactice a lăsat pe seama lor sa-şi aleagă genul de activitate şi forma de instruire în atelierile de lucru, în aşa fel copii sau simţit ca într-un adevărat laborator de creaţie, unde şi-au dat frîu liber creativităţii, exprimării libere a propriilor opinii, participînd cu interes la orele de fizică, matematică şi cultura comunicării. Rezultatele îmbucurătoare din cadrul concursului ABC confirmă  munca, perseverenta si receptivitatea la sugestiile profesorilor.

Locul I: Eremia Ana, cl. X-a (fizica); Daguţa Victoria, cl. IV-a;

Guţu Anastasia, cl. IV-a (matematica).

Locul II: Stoica Dan-Cristian, cl. X-a (fizica); Revenco Leon, cl. I;

Daguţa Daniela, cl. IV (matematica); Bechet Vasile, cl. V-a (cultura comunicării).

Locul III: Ignat Cristina, cl. X-a (fizica); Livădraru Patricia, cl. V-a;

Platon Alexandru, cl. I; Cravcenco Victoria, cl. III-a (matematica);

Vechiu Ştefan, cl. VI-a (cultura comunicării).

Pagini frumoase din jurnalul de călătorie

Bine te-am găsit, Brigantina!!!

La mulţi ani, Antonina!!!

 Sumo cu  animatorul taberei

                          Bodybuilding      

  Brain – Ring

părinţi – elevi  

               Erudit Cafe

           Fotbol

                                   Waterboll

 Pionerboll

                              Quillind

     Premierea

                    Excursie la Balcik

Excursie la Varna

Excursie la Mănăstirea Aladja

Lasă un comentariu »

Invidia (o poezie pe zi, Evghenii Evtusenko)

Îl invidiez

Şi incă nimănuia

N-am divulgat secretu-acesta grav.

Ştiu, undeva un baieţaş există, pe care eu îl invidiez grozav.

Îl invidiez, la trântă cum zvâcneşte,

– eu n-am fost aşa simplu; şi voinic,

Îl invidiez în râs cum izbucneşte,

– eu nu am râs aşa când am fost mic.

De julituri şi de cucuie plin e,

– eu – pieptănat frumos şi-aveam cărare.

Pasajele sărite-n cărţi de mine, el nu le sare.

E şi-aici mai tare

Va fi de-o cinste fără de cruţare,

pentru-adevăr şi bine va lupta.

Unde-azvârleam condeiul: „Nu, nu face…”

Va spune: „Face!” şi-l va apăsa.

Când nodul nu-l descurcă

-l taie-n zece,

eu nici nu-l tai, şi nici nu-l descâlcesc…

Când el iubeşte dragostea nu-i trece,

eu, ce mi-e drag, din nou nu mai iubesc

Invidia-mi voi ascunde.

Voi surâde.

Mă voi preface că-s aşa, nătâng:

„Doar trebuie şi unul să surâdă,

Atunci când alţii ori lovesc ori plâng…”

Dar orişicât un glas adânc insistă:

” Tu cu destinul tău, el cu-al său…”

Nu pot uita: Un băieţaş există şi el va fi mai mult decât sunt eu…

///////////////////////////////////////////
Завидую я.
Этого секрета
не раскрывал я раньше никому.
Я знаю, что живет мальчишка где-то,
и очень я завидую ему.
Завидую тому,
как он дерется,-
я не был так бесхитростен и смел.
Завидую тому,
как он смеется,-
я так смеяться в детстве не умел.
Он вечно ходит в ссадинах и шишках,-
я был всегда причесанней, целей.
Все те места, что пропускал я в книжках,
он не пропустит.
Он и тут сильней.
Он будет честен жесткой прямотою,
злу не прощая за его добро,
и там, где я перо бросал:
„Не стоит!”-
он скажет:
„Стоит!”- и возьмет перо.
Он если не развяжет,
так разрубит,
где я ни развяжу,
ни разрублю.
Он, если уж полюбит,
не разлюбит,
а я и полюблю,
да разлюблю.
Я скрою зависть.
Буду улыбаться.
Я притворюсь, как будто я простак:
„Кому-то же ведь надо ошибаться,
кому-то же ведь надо жить не так”.
Но сколько б ни внушал себе я это,
твердя:
„Судьба у каждого своя”,-
мне не забыть, что есть мальчишка где-то,
что он добьется большего,
чем я.

Lasă un comentariu »

Amintiri, dulci amintiri…lotul Marianei Pirtac

Lasă un comentariu »

Amintiri din ALTAIR – 2012, lotul lui Nicolae Lachi

Vara asta, după cele trei examenele de capacitate,

Ne-am odihnit pe săturate într-o tabără de mate!

De la mine din clasă au fost mai puţintei,

Mulţi plecaseră deja la mare sau la bunei,

Clasele mai mici s-au prezentat mai bine,

Nu carecumva să dea cinstea pe ruşine,

Fost-a din clasele mai mari colectivul tot,

E ultima vară cînd să se distreze mai pot,

Că după asta vine BAC-ul, universitatea,

Şi simt şi ei pe pielea lor responsabilitatea.

Dar să lăsăm pentru anul viitor toată melancolia,

Pentru ca să putem savura în continuare poezia.

Ne-am pornit din Chişinău undeva pe la vre-o şapte,

Era atît de cald, încît ne simţeam ca nişte prune coapte,

Poate că exagerez niţel, dar datorită căldurii de afară,

Lipiţi de geam, am admirat puţin din scumpa ţărişoară.

Prima vamă am trecut-o iute, şi după o noapte uşoară,

Am nimerit în spatele a zece autocare la vama bulgară.

După cîteva ore de fîţîit, de aşteptat şi de taclale,

Voioşi, am purces mai departe pe a noastră cale,

Marea ne aştepta : albastră, îmbietoare şi spumoasă,

Cu valuri limpezi de mărgean, şi mantia ei nisipoasă.

Ajunsem noi cu bine, ne-am instalat în case, şi apoi…

Flămînzi, am năvălit la prînz ca vrăbiile în păpuşoi!

Am fost la mare, ne-am relaxat, după care am cinat.

Iar la prima şedinţă programul ne-a fost prezentat:

Puteai să te scoli nu mai tîrziu de şapte jumătate,

Urma micul dejun, marea, şi o oră întreagă de mate!

Prînzul, ora liberă, bazinul, şi iară ai timp pentru mare,

Cina, şedinţa zilnică, iar la unsprezece fix la culcare!

Zilele au trecut vesel, cu concursuri şi multă distracţie,

Mare, plajă, scoici, nisip şi volei la maximă turaţie!

Am reuşit să ne bronzăm, prin Albena să ne plimbăm,

Să prindem valuri, sub ploaie pînă la piele să ne udăm,

Să ne cunoaştem mai bine colegii, să ne disciplinăm,

Să facem matematică, probleme deosebite să rezolvăm.

Pentru noi toţi, experienţa a fost pur şi simplu colosală,

O experienţă păstrată în suflet dincolo de anii de şcoală,

Ea ne va aminti mereu de oamenii ce ne sunt profesori,

De ceea ce sunt: părinţi grijulii, precauţi, devotaţi, iubitori,

Anume lor le mulţumim pentru aceste amintiri de neuitat,

Promitem că vom învăţa teoremele şi formulele neapărat,

Vedem ce surprize frumoase ne va rezerva anul viitor, deşi,

Dacă Fortuna nu ne va fi potrivnică, cu plăcere am reveni,

Umilă, declar că aici mi se termină istoria, iubiţi cititori,

Destul am colindat împreună printre versuri, miresme şi flori,

Puteţi lăsa totul la o parte, reciti, sau corecta de cîteva ori,

Eu mi-am făcut datoria, deci semnez : poeta cu capul în nori…

Guţu Lidia,  25.07.2012

Clasa a IX – a,  LT „M. Eliade”

Aceasta vara, ca ultima vacanta inainte de universitate, n-as fi putut s-o petrec mai bine decit cu ai mei colegi in tabara Altair. Marea, plaja, drumul ce trecea printr-o padure pitoreasca – toate mi-au ramas intiparite in memorie ca detalii a unei saptamini de vis. As fi dorit sa petrec mai mult, sa particip in mai multe concursuri interesante si sa explorez fiecare coltisor al taberei,  dar prea putin timp am avut de petrecut in acest paradis. Iar orele de matematica au fost un prilej de a-mi mai antrena logica printre orele de veselie.  Consider ca aceasta tabara acorda conditii minunate pentru petrecerea unei vacante, indifferent de virsta.

Iliuha Nicoleta, clasa a XI,  LT „Mircea Eliade”

Am participat şi la alte ediţii ale taberei specializate de matematică ALTAIR . Ca şi în alţi ani a fost locul unde ne-am simţit extraordinar. Ne tresare încă inima de bucurie, aducându-ne aminte de toate momentele frumoase petrecute acolo, în tabăra „Gorsca feia” din  Albena.                                                                                  Programul taberei a depăşit frontierele matematicii, incluzând: competiţii sportive (fotbal, volei, înot ), recitări de poezii,sculpturi din nisip, jocuri şi concursuri distractive. Mai ales că acţiunile taberei au fost răsplătite cu premii pentru cei mai activi dintre participanţi.  Nu regretăm decât că activitatea taberei a luat sfârşit. Ne-au rămas amintiri de neuitat şi dorim să revenim la viitoarea ediţie. Această bucurie a vacanţei a fost posibilă datorită părinţilor şi dascălilor noştri de matematică, cărora le mulţumim mult.

Un grup de elevi de la LT „Mircea Eliade”

Lasă un comentariu »

Cătelusul schiop (o poezie pe zi, Elena Farago)

Eu am numai trei picioare,
Si
de-abia mă misc: top, top,
Râd când mă-ntalnesc copiii,
Si mă cheama
„cuciu schiop”.

Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copiii toti, dar
eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!

Si stau
singur toata ziua
Si plâng mult când mă gandesc
Ca tot schiop voi fi
de-acuma
Si tot trist am să traiesc.

Si când mă gandesc ce
bine
M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe
drum!…

Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de
mult
Mi-ar placea să stau cu dansii,
Să mă joc si să-i ascult!

Dar
copiii rai la suflet
Sunt urâti, precum e-acel
Care m-a schiopat pe
mine,
Si nu-i pot iubi de fel…

M-a lovit din rautate
Cu o piatra
în picior,
Si-am zacut, si-am plans atata,
De credeam ca am să
mor…

Acum vine si-mi da zahar
Si ar vrea să-mi fie bun,
Si-as
putea să-l musc odata
De picior, să mă razbun,

Dar il las asa, să
vada
Raul, că un biet catel
Are inima mai buna
Decât a avut-o el.

Lasă un comentariu »