altairicar

Just another WordPress.com site

..Cei care vara nu dorm/noaptea nu dorm la final de sejur…la Sozopol…cu Lucia Argint-Caldare…

pe Iulie 20, 2012
    • Ferice de maturii care pot invata, caci cunostinta aduce intelegere, iar intelegerea aduce dragoste…. Spunea  Old Union Reminder odata, si, Doamne, ce mult adevar e in spusele lui…
      17 iulie …. Mai avem citeva ore de ședere în tabăra de vară de la Sozopol…. Nopțile in Sozopol, parca, trec direct in zile…
      Am senzatia ca acoperisurile caselor de aici – toate cu oale rosii cheamă soarele sa se ridice mai repede decît in alte părti…

      Ieri s-au finisat lucrarile la proiectele din tabara Sozopol -2012.  Evenimentul a coincis cu Ziua Sozopolului, orasul inundat de soare care a tot primit felicitari si omagii din partea oficialitatilor…

      Linga Biserica Kiril si Metodiu  s-a oprit cortegiul presedintelui Bulgariei.

      Majoritatea copiiilor, insa, nu au observat acest lucru deoarece munceau de zor care si unde (pe scarile hotelului, in odai in sala de conferinte , peste tot, micii nostri experti culeg la calculator prezentarea proiectulor sale…).
      Ieri s-au finisat si excursiile oficiale planificate prin Orasul vechi. Galeria de Arte a fost ultimul obiectiv cultural vizitat. Daca nu ai o anumita pregatire (umplutura informationala concreta) Casa galeriei cu continutul ei nu prea te impresioneaza, in special tinerii, alintati cu alte expozitii – tabloruri si galerii vazute in alte excursii straine… Simt ca nu le place… Poate pentru viitor de schimbat acest obiectiv inclus in program…
      Pe mine m-a impresionat un tablou din acestă Galerie – cu denumirea ” Sufletul Sozopolului” – o sfera azurie care contine parca lumina unei lumanari… Mă prind la ideea că o pot admira ore in șir… și aș dori – o la mine acasa…

      La un moment dat,  sala Galeriei de Arta din Sozopol s-a umplut cu suntetele unei melodii line – aceasta dna Moisei Svetlana (a găsit ieșire din situație ) s-a așezat la pianul din colț ( nu știu ce cauta in acesta sala!) și inceraca sa culeaga melodiile de mult uiatate doar pentru a atrage atentia copiiilor prin muzica la exponatele expuse in sala. S-a produs o combinatie perfecta intre muzica și elemente de arta (tablourile expuse). Copiii dnei S. Moisei s-au așezat și ascultau vrăjiți, briza mării deschide și mai larg ferestrele ce dau în mare, suntele valurilor ce se spargeau inversunate de stincile de sub noi parcă voiau să ajute  la acompaniat melodia…  Cum de nu i-a făcut nimeni observație…
      Seara, pe 17 iulie, am petrecut-o pe Sofia, eleva mea, care abia se tine sa nu plinga in hohote, iși mușca buza de jos continuu… Toți știm că nu vrea sa plece… trebuie, însă, părintii au un program in care nu intra toata perioada taberei…
      Orasul Sozopol, parcă special, și-a petrecut oaspețiii ( familia Soficai, foarte deosebita, de fapt, ne-au ajutat mult in aceste zile!) cu saluturi şi focuri de artificii, multe,  foarte multe… Mascota noastra, Delia, sufla pe scările taberei balonase de sapun…

      Noi stam in prag si ne cuprindeam in cerc, asa cum o facem in Artek. (apropo, multe traditii de acolo ne-au prin bine aici…)
      Am incheiat aceasta zi de tabara trist, dar romantic… Seara am ieșit cu cei mici pe plaja si am dat drumul la felinare rosiii de hîrtie , copiii punindu-și cite o dorinta inainte de a lăsa felinarele sa se ridice in cer. Aud o soapta: ” …vreu si la anul aici…”  Mă intorc și le propun copiiilor sa venim in ultima zi sa aruncam cite o moneta in mare… Pentru a ne intoarce la sigur…. Nu doar la anul…
      Sper sa punem inceputul unor traditii de durata pentru acesta tabara deosebita…

      De fapt, sunt sigura ca asa va fi…

      18. Iulie. Azi a fost o yi deosebita – si-au prezentate proiectele cele 6 echipe!
      Ce sa spun: in termeni pedagogici obiectivul de baza a activitatii noastre a fost realizat !!!!!.
      Avem rezultate – Suntem un colectiv unit o tabara care se numește NOI !!!!!!
      ” Noi” aceștea este compus din copii frumosi, buni , talentati si tareee destepti!!!!
      O tabara de copiii de la diferite institutii care au reusit sa devina un tot intreg. Totodata tabara e compusa din echipe ale sportivilor,  artistilor si intelectualilor – generatorii de idei .
      Ultimii – intelectualii – azi au demonstrat-o prin prezentarii de proiecte…

      Sunt fericita! MISIUNEA a fost indeplinită….
      Noi, maturii, avem emoții mari pentru toate echipele – în fiecare dintre atelierele formate – 5 la număr – (selectate după vîrstă) sunt elevii cu care am venit. Nu există AL MEU, AL TAU, exista – AI NOSTRI!!! (Chiar sunteti BRAVO, doamnelor!)
      Dna Groian Ludmila (profesoara de istorie LT ”Gh. Asachi”) care modereaza conferinta de prezentare a proiectelor sustine un discurs solemn, în orice vorbă rostită ne regasim lăuntric fiecare dintre profesori inclusi in acest proiect. (De la un timp ghîndim parca la fel…)
      Activiatatea si atmosfera din sala de prezentare a fost destul de oficiala. Seriozitatea atmosferei au diluat-o poznasii de cercetători din echipele celor mici care au prezentat artistic si haios proiectul sau de cercetare. Fabula dnei Groian: ” In aceste zile aici am avut toti de invatat , si cei mici si cei mari. : Invatind pe altii, invătăm singuri….!” Iată și argumentarea la INVATARE RECIPROCĂ!!!!!

      Premiile si diplomele pentru participare si activism ii asteapta deja pe copiiii taberei in sala cantinei, activitatea din acesta seara va incununa sper, frumos ultima seara in Sozopol…..
      Colegele mele sustin ca ceea ce au prezrentat elevii azi la Conferinta – a fost un succes… totuși de ce sunt atît de tristă?
      ”Dobre…”, cum zic bulgarii, maine e o nouă zi, o zi de plecare……… Vom ridica ancora (simbolul Sozopolului) lotului, nostru pentru a oferi și altor copii placerea sa descopere fosta APOLONIA PONTIS, si sa se descopere pe sine….
      19. iulie… Azi plecam . Marea ca intradins ne petrece cu apa linistita limpede si foarte curata, sub picioare se vad clar crabi si pestisori…  Nu am facut toti bagajele dar, deja incepem sa-I invidiem pe cei ce pornesc maine apre tabara din Sozopol.

      Vor sosi noi inimi ce vor tresari, la sigur, vor tresari in fata frumosului…

      Le dorim și lor să devină  Tabara  ” NOI ”…

      Ginduri in rinduri…pentru mine, un pic neformale, dar intelepte…

  • La Muzeul de arheologie elevii taberei au primit o lectie de mercantelism istoric…
  • Le-am explicat cum a aparut orasul Sozopol. Șmecherii de greci din Milet care au colonizat tarmul Marii Negre au înțeles repede soluția unui proiect de perspectiva și cum sa obțina finantare pentru proiectul sau… Așa au ales sa se casatoreasca repede și profitabil cu fiiciile tracilor autohtoni, care ofereau zestre serioasa la nunta: teritorii (mosii) intinse care contineau bogatii naturale. Așa s-a realizat un mixt de populatie de la care a pornit APOLONIA, actualul Sozopol. Așa s-a realizat primul val de globalizare elena in acest spațiu al Europei… (glumesc, desigur, dar in fiecare gluma doar o parte este gluma, cum spun matematicienii…).
  • Curioși copiii ma tot intreaba daca se mai pastreaza undeva statueta lui Apolon, cea de 13 metri furata de romani din Apolonia antica si transportata la Roma. Le raspund ca pentru aceasta trebuie sa realizam o tabara de vara deja la Roma ca sa verificam muzeele autohtone italiene contemporane, de prin partile locului, cine stie, poate intr-adevar o gasim…
  • Inca odata ma conving cit de mult inseamna sa ai o echipa buna.
  • Am niste formatori deosebiti, foarte energici, intelegatori, creativi dar si foarte ambitiosi -perfectionisti. Retraim pentru orice rezultat, este o tendinta a fiecaruia sa se prrezinte cit mai bine, cit mai activ, ne sustinem reciproc, chiar daca se simte uneori si o anumita concurenta in aer – e una constuctiva, pozitiva!!! Desi suntem de la diferite institutii am reusit sa devenim un tot intreg , unde e unul- acolo si ceilalti. Unde ne intilnim mai mult de 3 profesori imediat transformam intilnirea noastra in ”pedsovet”, schimb de opinie, schimb de idei, sfaturi, analiza la micii nostri pasi…
  • Ieri la inaltime au fost formatorii care lucreaza cu grupele mici si mijlocii. Un havuz de creativitate si inventica artistica!!! Culori, transpiratie de la efortul de a produce sau realiza cit mai bine sarcina. ( Micii nostri specialisti prind cu nesaț orice insarcinare a dlor Tatiana Cechina și Lilia Esanu de la liceul LT. GH. Asachi), căutind sa invete cit mai repede noi si noi metode prezentate de energicele lor formatoare. Au iesit sa-i admire chiar si bucataresele nostre, de obicei foarte ocupate, oricum au iesit sa vada cu se ocupa copiii pe terasele de afara. A fost atit de interesant pentru adulti incit și unii parinti s-au lasat direct sedusi sa partcipe si ei la realizarea unor parti din proiectul micilor nostri cercetatori…
  • Unele situatii teoretice descrise in atelierele de lucru Managmentul si elaborarea proiectelor, sunt simulate in practica. De exemplu, in proiectul grupului dnei Moisei Svetlana (LT. ”S. Haret”) in care intra un mixt de elevi de la S. Haret si G. Asachi, ieri a fost simulatata o actiune de voluntariat, inclusa in proiectul lor. Toti au coborit la grupul celor mai mici ajutindu-i cu placere sa realizeze piese necesare pentru proiectul lor de origami…
  •  La concursurile si activitatile desfasurate aici este sustinuta nu institutia, ci cei mai buni, de obicei, reprezentanti a unui grup in care intra copii de la mai multe licee. Așa s-au incurcat (spre fericirea noastra) copiii intre ei ca uneori patim ca in filmuletul cela vechi sovietic cind mamele (осминошки) au lasat pe citeva ore odraslele cu tatii, si toti copiii s-au incurcat intre ei asa de tare, că tatal unuia il pedepsea pe feciorul altuia crezind ca e a lui… Așa și eu am pătit, vin băetii de la Asachi de la competitia de volei,  eu ii intreb – cine a cîștigat?  Vadim, elevul meu raspunde mîndru : ”Ai nostri!”- iar in aceasta notiune intra deja, de citeva zile, baietii nu numai de la Asachi, ci si de la Colegiul de Constructii… Au aparut situatii si chiar (doar in citeva zile) manifestari de indragostire…
  • Aici nici o zi nu seamana una cu alta, dormim putin, lucram mult, iar copiii incep sa se jeluie deja ca nu vor acasa… Azi am o zi mai trista – pleaca dansatoarea mea Sofica cu părintii care o i-au mai devreme de la tabara (Au program si in Romania), ea e trista ca pleaca si noi nu o putem ajuta, din care cauza si elevii mei sunt azi putin mai tăcuti parca…
  • Marea e agitata, a curatit in sfirsit fisia de alge care inunta citeva zile tarmul plajei. De la caldura algele anul acesta s-au inmultit peste măsura de repede, asa sunt de multe incit fetele mele seamna mai mult a Fete- Amfibii cind ies din mare cu parul verde de alge. Chiar si aici incercam sa dizolvam pilula neplacuta cu mesaj oprimist, convingindu-le ca marea nu e murdara, ci plina de microelelemente naturale de care trebuie sa profite din plin. La Chisinau la Spa-Salon, doamnele ce se ingrijesc de corpul sau, plătesc scump invelirile cu alge – iar la noi aici , totul e la dipozitie gratis- IN MARE!!!
  • Mă gândesc ca nu ar fi rau sa initiem un ghid publicat pentru directorii și formatorii unor tabere de vara specializate ulterioare, unde fiecare din cei trecuti prin aceasta experienta de tabara sa-si descrie niste mici exemple din activitiatile si trairile avute aici in tabere. Asta așa, pentru viitor…., poate cuiva îi va prinde bine, va evita sa calce peste niste greble, sau se va porni de acasa mai ianrmat cu sugestii…
  • Seara de ieri s-a finisat foarte romantic cu Concursul Miss si Mister Tabara. Demult nu am avut toți așa emotii, realizind ca pe linga consumatorismul si mercantilismul ce influenteaza urit generatia tinera de azi, se mai poate observa ceva ce pastreaza fibrele unor modele de suflete tinere, care inca pot visa frumos și inocent la o dragoste romantica…. In timpul dansului perechilor m-am prins că imi curg lacrimi de admirație. danseaza Sofia eleva mea care prin dans vorbeste mai bine decit oral (are probleme de dictie de la nastere ), așa corpul ei mlădios culege parca expresiv propozitii clare pentru toata lumea atit din sala si de afara… Copii nostri frumoși ne-au incarcat pozitiv bateriile inca pentru ultimele zile ce ne-au mai ramas in orasul care va deveni pentru majoritatea, sunt sigura, un oras al visurilor realizate…
  • Azi vrem sa realizam o foto comuna a taberei sub forma unei harti a Republicii Moldova (ideea dnei S. Moisei)…
  • Tot azi valurile mării sunt foarte mari, trebuie sa trec azi pe la biserica de alaturi. Ma rog sa se finiseze tabara nostra frumos sa se termine totul cu bine…
  • Sa ne ajute Dumnezeu…
  • P.S. Salutari la toata lumea buna de acasa…

Multumim, Lucia…

Am urmarit cu sufletul la gura jurnalul tau virtual…

Recunosc, am avut o atitudine deosebita fata de tine totdeauna de cind  te-am cunoscut…

Esti OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT…

Nu stiu daca sesizezi cita incarcatura pozitiva poarta acest calificativ – OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT…

Am mai spus-o, repet, am un mare handicap – imi plac oamenii destepti…Si nu pot simula aceeasi atitudine in altfel de cazuri…

Ei, bine, Lucia ARGINT  poate nu doar sa placa, te uimeste prin energia, capacitatea de a impulsiona ce e bine, frumos, puternic, sanatos…

Asta stie toata lumea…

Dar echipa, echipa…Jos palaria…

Sper sa-i regasesc in echipa si la Krakowia, si la Praga, si La Stuttgart, si la toate activitatile de formare ulterioare…

Bine ati venit acasa, dragi colegi, parteneri, bine ati venit in echipa noastra…

SUNT SCUMPA LA VORBA, DAR O SPUN DIN TOT SUFLETUL…MI-E DOR DE ASA PROFESORI…SCOALA NOASTRA BASARABEANA TINJESTE DUPA ASA PROFESORI…CU MAJUSCULA…BRAVO…

Anunțuri

One response to “..Cei care vara nu dorm/noaptea nu dorm la final de sejur…la Sozopol…cu Lucia Argint-Caldare…

  1. Mihai spune:

    A fost ceva nemaipomenit. La inceput nu vroiam sa vin la tabara, acum cind sunt deja 12 ore de cind am ajuns acasa, am o nostalgie in suflet, as fi vrut sa dureze mai mult. Nu o sa uit niciodata deviza noastra „Eu NOPTEA nu dorm”, marea, soarele si nici pe cei cu care am fost impreuna si in special profesorii care ne-au fost alaturi. Acum ceva imi lipseste, nu-mi pot gasi locul. Camerele din hotel erau cum erau, inguste, mici, dar nu observam asta noptile cind ne adunam mai multi in aceeasi camera. A fost ceva de nedescris, si daca as mai avea ocazie, fara sa ma gindesc mult, o sa accept sa mai merg odata, si sper ca macar cu jumate din cei cu care am fost acum o sa ne reintilnim din nou la Sozopol, sau poate in alta parte, dar impreuna. Multumesc la toti pentru clipele petrecute impreuna. (Camerele 120, 118, 207….etc…)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: