altairicar

Just another WordPress.com site

Managementul succesului: constatări şi reflecţii sau un preambul pentru Conferința cu participare Internațională ALTAIR la douăzeci de ani: prea mult pentru un început, prea puțin pentru o biografie

pe Octombrie 24, 2012

Doi ani consecutiv, în cadrul pregătirii Conferinței cadrelor didactice din municipiu, au avut loc atelierele „Management educaţional”, subiect: Managementul succesului colaborării între diverşi parteneri: elevi, părinţi, cadre didactice. Constatări, reflecţii, sugestii pentru îmbunătăţiri ( în baza participării la şcolile de vară „ALTAIR”).

Genericul proiectului din anul trecut „Managementul succesului” și din acest an „Prin inter- și autocunoaștere spre competențe într-o lume a cunoașterii” pare ceva la modă, completează topul aşteptărilor elevilor din această generaţie…

Atunci, în anii nouăzeci, cînd ALTAIR-ul (ALFA) era la primele ediţii, ar fi fost prea îndrăzneţ pentru o mînă de profesori de matematică din municipiu şi pentru un lot de elevi cu interes şi aptitudini pentru matematică să vorbească despre succes…Să rîvnească la el – da, să facă mai mult decît o poate face la sala de clasă – indiscutabil, să spere că comunicarea în cadrul acestor activităţi îi va aduce dividente fiecărui participant – cu certitudine…În ideea că o incursiune în istorie va explica şi va argumenta multe din cele întîmplate voi încerca să descriu mai multe evenimente, primul din ele fiind listarea în memorie a ediţiilor, de la I-a la a LXXX-a, a cadrelor didactice care s-au implicat cu discernămînt şi responsabilitate în activităţi.

I ediţie s-a desfăşurat în anul 1993 la gimnaziul nr.10 „Ştefan cel Mare”, astăzi – LT „Mihai Viteazul” în vacanţa de primăvară.

Printre profesorii care au activat  au fost subsemnata, dna Elena Bouroş, dna Ludmila Ţurcanu. A II-a – la Ivancea, tabăra „Mioriţa”, director de serie fiind prof. E.Grati iar profesori – subsemnata, dna Elena Bouroş, dna Ludmila Ţurcanu, dna Elena Rusu-Cernobrovciuc, dna Ala Iovu, familia Mircea şi Elena Babin,  dna Valentina Anghel şi dna Adriana Timotin. În vacanţa de toamnă tabăra şi-a realizat activităţile la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, în calitate de profesori avîndu-i pe reputaţii bucureşteni Armand Martînov şi Petruş Alexandrescu, pe cunoscuţii profesori chişinăuieni Ion Grati şi Radu Bairac.

Vara anului 1994 lotul de copii din Chişinău şi-a realizat programul de formare în Săliştea Sibiului, profesori avîndu-i alături pe un grup de entuziaşti de la catedrele din capitală printre care dna Elena Bouroş, dna Ludmila Ţurcanu, dna Elena Rusu-Cernobrovciuc, dna Zinaida Bairac, dna Ala Iovu, dna Adriana Timotin, dna Nina Butucea, dna Svetlana Mihailova, dl Miron Potlog, dna Alexandra Donos şi dl Leonid Hîncu. Eram cazaţi în cabane, cîte 10 – 12  persoane, împreună cu un grup de elevi de un orfelinat din Bucureşti, orele le desfăşuram la gimnaziul din localitate, aflat la distanţă de 5 kilometri de locul de cazare…Ca să ajungem în sat ridicam şi coboram zilnic poalele unui munte, eram priviţi cu mirare şi mult respect de localnici „…ăştia-s, mă, cei cu matematica!…” şi cu multă neîncredere de colegii de catedră, cu care aşa şi nu ne-a reuşit nici multaşteptata  „masă rotundă” nici colaborarea în domeniu!…”Noi suntem în vacanţă!” – ne-a spus-o scurt directorul  cînd ne-a dat cheia…A fost prima şi unica întîlnire cu reprezentanţii colegilor din Transilvania, iar îndemnul „Simţiţi-vă ca acasă!”, simplă formulă de complezenţă,  a fost luat în serios de fiecare dintre noi…

Au urmat apoi activităţile şcolilor de matematică competitivă din Sergheevka, Ukraina, directori de serie  Elena Bouroş, Adriana Timotin, Slănic Moldova, România, director de serie Ludmila Ţurcanu, sanatoriul „Codru”, Călăraşi, director de serie Adriana Timotin, Şanta Sibiului, directori de serie Radu Bairac şi Victor Şelestov, Baia Mare, Izvoare, Maramureş, Cozia, Călimăneşti, director de serie Tamara Curtescu, Amara, directori de serie Aliona Moloşniuc, Maria Lupuşor,  „Poieniţa veselă” Dănceni, director de serie Ludmila Ţurcanu, Constanţa, director de serie Oxana Celac, „Alunelul” Bardar, director de serie Elena Bouroş, Paulina Lachi, „Zîmbetul”, „Monolit” Vadul lui Vodă, respectiv directori de serie Elena Bouroş, Alexandra Bunduchi, Maria Miricinschi, Rîbakovka, Ukraina, directori de serie Aliona Moloşniuc, Zinaida Railean, Sfîntul Gheorghe, director de serie Tamara Curtescu, Ina Botnari, Suceava, director de serie Tamara Curtescu, Piatra Neamţ, directori de serie Elena Bouroş, Larisa Popa, Tatiana Pribega, Angela Băbălău, Alexandra Bunduchi, Violeta Bujor-Popovici, Albena, directori de serie Varvara Lupaşcu, Tatiana Pribega, Paulina Lachi, Elena Bouroş, Larisa Popa, Aurica Paireli, Angela Băbălău, Alexandra Bunduchi, Nina Cojocari, Lilia Samson, Aurelia Mînzat, Liuba Bujac, Maria Miricinschi, Aliona Laşcu, Elena Babin, Ana Popa, Maria Buruiană, Ana Gangan, Maria Lupuşor,  Elena Rusu, Balcik, directori de serie Aurelia Mînzat, Angela Băbălău, Sankt Peterburg, director de serie Elena Rusu,   Sfinţii „Constantin şi Elena”, Bulgaria, directori de serie Elena Bouroş, Elena Rusu, Maria Buruiană, Virginia Vangheli, Tatiana Pribega, Nina Cojocari, Ana Popa, Maria Miricinschi, Larisa Popa, Lilia Samson, Angela Băbălău, Aurelia Mînzat…Nu au reuşit activităţile preconizate la Piteşti, Curtea de Argeş, Sfîntul Gheorghe, Alexandria, Băile Herculane, Sankt Peterburg, Kiev şi Varşovia… Totdeauna cauzele au fost determinate de circumstanţe serioase ce depăşeau competenţele unor profesori organizatori…De fiecare dată, însă, grupul şi-a asumat responsabilitatea, şi-a învăţat lecţia, a manifestat deschidere faţă de probleme, neevităndu-le…

A evoluat relaţia în interiorul grupului de profesori, s-a extins lotul de elevi şi de cadre didactice şi s-a schimbat (nu totdeauna în bine, trebuie s-o recunoaştem!) interesul copiilor pentru activităţile şcolii de vară… Venirea părinţilor a determina sprijinul acestor activităţi or şi parte din problemele apărute uneori…Coloritul inedit şi spiritul deosebit a fost determinat şi menţinut de animatorii grupurilor care pe parcursul anilor au fost:

– foşti elevi formabili, Leonid Pavlov, actualmente student, Olanda, Gabriela Cocieru, actualmente studentă, UFSM Chişinău, Igor Axînti, actualmente student Franţa, fraţii Călin şi Cornel Dicusară, Călin Ţurcanu, Doina Sclifos, Rodica Timotin, Nadina Policarpov, Ana Băbălău, Romana Mînzat, Ana Popa, actualmente studentă USMF, Chişinău, Mariana Popa, Angelica Paireli, Alexandrina Cheptanaru, Teodor Cojocari;

– profesori cu care colaborarea constituia o continuare a activităţilor de la Centrul „ICAR”: Dorina Condurache, Silvia Strătilă, Nina Uzicov, Ina Bornari, Stela Botnari, Svetlana Chirtoaca;

– împătimiţi ai lucrului pe care-l fac: Leonid şi Ala Hîncu, Aurica şi Sergiu Şcolinîi, Vasile şi Marian Onică, Cristina Samson…

Fie adult sau copil, cel care a făcut parte din echipa de proiect, fie în calitate de formator, fie de formabil (constat, după scrisorile din „Boxa de idei”, că  am avut şi simpli spectatori, incidentali…) şi-a formulat direct sau indirect nişte întrebări:

  1. Care vă sunt obiectivele pentru această participare: Să vă cunoaşteţi mai bine? Să învăţaţi teorii? Să împliniţi o necesitate? Să obţineţi un certificat? Să aveţi ce aplica în viitor? Să învăţaţi pe alţii? Altceva?
  2. Cum vă pot ajuta  formatorii să vă atingeţi obiectivele? Prin prezentare de teorii,      discuţii, chestionare, implicare în activităţi practice?
  3. Ce rezerve, dacă este cazul, aveţi în legătură cu această participare? Care este cel mai rău lucru care vi se poate întâmpla?
  4. Ce resurse aduceţi în această activitate? (experienţe anterioare de formare, cursuri, trainiguri în psihologie, etc.)
  5. Ce norme de comportament sau reguli de bază ar trebui să stabilim pentru ca activitatea să aibă succes?
  6. Care sunt lucrurile care fac ca un om să aibă succes; cum se poate ca o persoană să aibă succes, în timp ce altă persoană nu reuşeşte? Oare      prima persoană are ceva aparte care o ajută să îşi îndeplinească visele?

Pe parcursul anilor am regăsit implicaţi direct sau indirect în activităţi trei categorii de oameni: a) cei care nu fac nimic, dar aşteaptă ceva bun să li se întâmple, b) cei care nu sunt apţi să facă ceva şi luptă din răsputeri, consumîndu-şi enorma energie proprie şi tocînd-o a celor din jur,  ca şi alţii să nu facă nimic şi c) cei care încearcă să reuşească adoptînd un comportament proactiv, îndrăznind să facă primul pas, să-şi asume riscuri de a schimba ceva folosind principiile potrivite! Aceştia sunt cei care reuşesc să săvârşească lucruri frumoase, cei care, slavă domnului, numeric sunt mai mulţi şi mai orientaţi spre succes…Sunt colegii care pe parcursul anilor au luat în serios implicarea în activităţile de matematică competitivă, materializînd-o în concursuri şi olimpiade şcolare (ABC, Turnamentele de Toamnă, Turnamentele de Crăciun, Turnamentele de Paşte, Olimpiada pentru Juniori, Concursul Memorial de Matematică „Constantin Spătaru”, ediţia jubiliară a cărui, a LXV-a, sper, se va realiza în anul şcolar ce vine!), în şcoli de vară, în tabere specializate, în schimburi de loturi de elevi şi profesori, în participări la trainig-uri şi conferinţe locale, naţionale şi internaţionale…Sunt cei care fac istoria învăţămîntului matematic nu doar din municipiu…Sunt cei care necătînd la toate problemele, tatonările, greşelile, aşteptările nerealizate şi deziluziile suferite îşi învaţă lecţia cu curaj şi demnitate şi îşi asumă rolul de a determina calea optimă spre succes, acceptînd eşecul „…ca o amprentă a drumului ce duce spre succes” (sunt cuvintele lui Charles F. Kettering, inginer inventator)…Cu riscul de a ocupa prea mult spaţiu vreau să nu trec cu atenţia numele acestor Domni Profesori şi Doamne Profesoare (ca să nu fiu învinuită de lipsă de imparţialitate le voi cita în ordine alfabetică!): dna L.Avram, dna E.Babin, dl R.Bairac, dl V.Baltag, dna A.Băbălău, dna R.Bojescu, dl C.Botnaru, dna E.Bouroş, dna L.Bujac, dna V.Bujor-Popovici, dna A. şi G.Bunduchi, dna G.Chirilova, dna A.Cibotari, dna E.Cojoc, dna N.Cojocari, dna I.Dabija, dna A.Donos, dna O.Druţă, dna A.Gangan, dna N.Ghereg-Mînzăraru, dra R.Gîlcă, dl. V.Gînga, dna  E. Găluşcă, dna C.Gurschi, dna V.Jelihovschi, dna M.Iarmenco, dna N.Izmană,  dna P. şi dl N.Lachi, dna A.Lefter, dna M.Lupuşor, dna L.Mihalache, dna M. şi dl I.Miricinschi, dna A.Mînzat, dna A.Moloşniuc, dna D.Noroc, dna A.Paireli, dna A.Popa, dna L.Popa, dna T.Pribega, dna R.Poastu, dl M.Teleucă, dna A.Timotin, dna N.Ţobor, dl A.Turchin, dna L.Ţurcanu, dna L.Sali, dna L.Samson, dna N.Savca, dna R.Postu, dna A.Ruban, dna E.Rusu, dna R.Vladimir, dna Z.Railean, dle L. Baş, R. Rusu din Soroca, dna L. Duca, Rezina, dna V.Băbălău, Pelinia Rîşcani, dl A.Cibotari, Sarata Veche, Făleşti.

. Or nu am avea elevi bine instruiţi în rezolvarea problemelor fără efortul Doamnelor învăţătoare: dna G.Andruh, dra I. Botnari, dna S.Cioban, dna M.Braghiş, dna M.Buruiană, dna S.Cotelea, dna A.Ermicioi, dna A.Groza, dna I.Mihai, dna L.Otgon,  dna L.Perjuc, dna V.Vangheli, dna N.Zaharia, dna N.Rufanda, dna N.Grozav, dna I.Barcari, dna N.Ozeranscaia, dna L.Pisarenco, dna M.Simirețchi, etc.

O încercare demnă de a-şi găsi loc în viitor o constituie activităţile comune de formare a cadrelor didactice –  manageri, profesori – cu părinţii în subiecte de interes comun, ce vizează comunicarea. Din această perspectivă toată recunoştinţa formatorilor pe care i-am avut de-a lungul timpului dna Viorica Bolocan, dna Angela Cara, dna Maia Dobzeu, dna Ina Moraru, dna Nina Uzicov, dna Mariana Georgieva (direcţia IV a Consiliului Europei), dna Cristina Percaru (CCD Covasna), dna Svetlana Gorea, dna Larisa Sali, dna Mariana Marin, dna Diana Ștefăneț, dna Tatiana Savca…

Implicarea în activităţi a reprezentaţilor managerilor (de diferit nivel!) asigură o mai bună conlucrare a echipei de cadre didactice pe verticală. În acest an i-am avut ca eventuali parteneri pe dna T.Potîng, viceministru la Ministerul Educaţiei şi dna Z.Popescu, V.Cujbă, directori-general adjuncţi, DGETS, dna N.Grozav, LT „N.Iorga”, dl I.Miricinschi, dna N.Cojocari, LTS nr.1, dna A.Gangan, LT „G.Călinescu”, dna A.Mînzat, dna L.Motrescu, Gas Natural Fenosa Moldova, etc.

Dacă stau şi meditez asupra multor constatări şi întrebări (cum să devii un om de succes) ajung la concluzia că nu atît de greu: trebuie să vrei, să ştii, să poţi, să faci şi să fii…Simplu, ca buna ziua…

Anume graţie acestui firesc (de fel trivial!) copiii noştri îi regăseşti la Olimpiadele de diferit nivel (şi nu doar/obligator de matematică!), la concursuri de proiecte, în toate echipele de la CUC, făcînd voluntariat sau manifestîndu-se prin felul de a fi (mai puţin prin lipsă de personalitate….), părinţii îi regăseşti ca membri activi şi responsabili ai comunităţi, profesorii îi regăseşti în orice activitate de formare…

Tamara Curtescu-Marinciuc

 P.S. Am aplicat şi voi participa împreună cu un grup de colegi cu materiale despre rezultatele colaborării părinţi – copii – şcoală în cadrul proiectului la Conferinţa Internaţională „ALTAIR la douăzeci de ani: prea mult pentru un început, prea puțin pentru o biografie” (mai 2013) organizată de Centrul Municipal de Excelență. Nu voi ezita să mă expun nu doar asupra realizărilor ci şi asupra problemelor, fiind convinsă să eşecul trebuie sa fie profesorul, nu călăul nostru…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: