altairicar

Just another WordPress.com site

O vacanță la Roma…

pe Ianuarie 5, 2016

roma-02Mi-am dorit de mic copil să văd Roma, mi-o fi jucat festa imaginația de elev străduitor care citește mult, imaginația de elev curios care vede cu ochii minții ceea ce citește, imaginația de copil îndrăzneț care e sigur că visul odată și odată prinde contur…În una nu am greșit: orașul de pe Tibru nu are pereche, căci nici una din capitatlele lumii contemporane nu poate oferi atîta istorie adunată la un loc, atîtea bogatii arhitecturale și artistice care nu se pot completa în vis, dar pot conviețui pașnic de zeci, sute, mii de ani în realitate, în niciun alt oras nu poți face plimbări de zeci de kilometri și să nu-ți auzi picioarele pentru că frumusețețea și măreția iti taie respiratia…La Roma poți căuta începutul lumii, poți găsi leagănul civilizației și concomitent te poți lovi de contemporan pînă-ți țiuie urechile – zgomot, autocare, tramvaie, troleibuse, metrou, trafic aglomerat, colțuri de metropolă poluată…

Prima dată am mers împreună cu un grup de colegi pentru determinarea programului Scolii de Primăvară în anul 2014…Am avut o abordare nu prea reușită a orasului, mai și ploua ciobănește, mai și cunoșteam pe cineva care hotărîse să facă bussines pe seama noastră, mai și experimentasem nereușit cu pasta-fresh, ei, multe care au făcut programul unul doar de perspectivă probabilă…investiții care erau deocamdată fără rost, iar perspectiva – una indirecta…Acum am repetat cu încăpățînare experiența, evitînd de la bun inceput obiective turistice fără care Roma părea imposibil de conceput…Am trecut-o la pas, acceptînd frumosul și urîtul cotidian care-i dă un anumit farmec…

Am hoinărit, ne-am bucurat de fiecare oportunitate de a descoperi un oras pe care nu-l prea găsești în ghidurile turistice…L-am îndrăgit, căci nu doar am văzut mai multe obiective, ne-am oferit timp pentru hoinareala prin zone vechi, prin ulicioare și piețișoare, prin catedrale, scări, am luat în piept o zi întreagă zona Trastevere, am găsit un local cu cea mai bună și cea mai ieftină cafea, am descoperit sculpturile lui Rafael si Michelandjelo Buonaroti, am găsit una din cele mai vechi gelaterii unde Maduța și Sandu au avut dreptul să vadă și să încerce singuri să facă înghețata, cea mai bună din viața lor…

O zi la fel de mare am căutat unul din cele mai populare locuri de intalnire, treptele spaniole au fost denumite astfel dupa Ambasada Spaniei, iar pînî acolo am intrat în sumedenie de catedrale care ne-au marcat prin măreția, frumusețea, dar și funcționalitatea lor… Lîngă scările Monumentului Victor Emanuel al II-lea, un altar inchinat unificarii Italiei, unde se afla si mormantul Soldatului Necunoscut, am așteptat preț de minute pînă Sandu și-a terminat de ros mărul – a intra rumegînd în acest colos este considerat o lipsă de respect… Monumentul este flancat de Dealul Capitoliului, inima vechiului oras. Trei drumuri principale pornesc din piata, fiecare fiind un traseu potrivit pentru expeditii și fiecare ne-a servit drept ghid și traseu pentru o nouă vizită…

Primul este Via dei Fori Imperiali, care merge spre sud, trecand pe langa Forumul roman si Colosseum, doua dintre piesele de rezistenta ale orasului. De asemenea, drumul ofera un acces usor spre Forul Imperial, San Pietro in Vincoli (renumita pentru statuia lui Moise de Michelangelo) si doua dintre cele mai interesante biserici, San Clemente si San Giovanni in Laterano.

Desigur, puteam vedea intr-o zi toate aceste minuni, desi cea mai importanta biserica din acest cartier, Santa Maria Maggiore, este intr-un loc mai izolat, intr-o zona nu prea placuta de langa Gara Termini, cel mai important nod de trasport din Roma…

Din vestul Pietei Venetia, porneste Corso Victor Emmanuel al II-lea, a doua artera principala a Romei, care trece direct prin ceea ce este deseori numita „inima medievala si renascentista” a orasului. De fapt, ca pretutindeni in Roma, cartierul pe care il divizeaza – cel mai interesant, de altfel – este un amestec eterogen de monumente din toate epocile. Palatul Doaria Pamphilj, una dintre cele mai cunoscute galerii de arta ale orasului, si doua piete mari: Piata Navona si Campo de Fiori, biserici si palate, cladiri vechi printre care te strecori pe stradute intortocheate sunt imprasiate in zona si ai putea petrece cateva zile explorand doar acest cartier…La fiecare a doua întrebare primeam răspunsul în română, rusă sau ukraineană. Pantheonul, cel mai bine conservat monument antic din Roma, bisericile San Luigi dei Frances si Santa Maria sopra Minerva, care are o frumoasa sculptura realizata de Michelangelo sunt locuri care nu pot să nu te atragă…
O zona aproape la fel de atragatoare se intinde de-a lungul celei de-a treia artere din Piata Venetia, Via del Corso, care merge spre nord. Strazile secundare ascund atractii turistice binecunoscute, ca Fantana Trevi si Treptele Spaniole, fara a mai vorbi despre Palatul Barberini (un muzeu important la care nu am reușit să intrăm), si o retea de strazi in jurul Via Condotti care fac din acest cartier. La capatul dinspre nord, Corso se deschide in Piazza del Popolo, dincolo de care se intinde Villa Borghesse si Villa Giulia.

De cealalta parte a raului, principalul rau al Romei, sta Basilica San Pietro, pentru care ai nevoie de o jumatate de zi ca s-o vizitezi, incluzand si o ora pe care s-o petreci in apropiere, la Castelul San’Angelo. Tot in aceasta zona, in micul stat independent Vatican, se gasesc Muzeele Vaticanului unde este Capela Sixtina si cel mai mare complex muzeal din lume…
Am revenit obosiți, foarte obosiți – doamne, și frumusețea te poate obosi…
Orașul contrastelor, orașul în care conviețuiesc pașnic istoria și ziua de azi, orașul unde luxul se etalează alături de sărăcia lucie, orașul unde artistismul are viză de reședință în aceleași locuri cu kitsch-ul, orașul unde hoții de buzunare sunt la fel de măiestriți ca și la noi, dar dacă-i prinzi asupra faptului zîmbesc nevinovat și se scuză că nu înțeleg românește (!!!), orașul apt să genereze vise în mii și mii de căpșoare cîrlionțate de copii, orașul unde lupoaica și Coloseumul sunt acasă mă cheamă…Misterele Romei nu pot decît să te ademenească mereu…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: